A se simți is how Romanian says to feel in the sense of your own physical or emotional state — mă simt bine ("I feel well"), cum te simți? ("how do you feel?"). It is a plain fourth-conjugation verb in -i (no -esc- infix), it carries the accusative clitic series mă, te, se, ne, vă, se in every cell, and — critically for spelling — it keeps the letter ț (t with comma below, U+021B) right through the paradigm: simți, simțim, simțeam, simțit. Never write a cedilla ţ here.
The reflexive is what turns "feel" inward. Compare the non-reflexive a simți, which means to feel/sense something outside you — simt un miros ("I smell something"), simt frigul ("I feel the cold"). With a direct object you drop the clitic; when you describe how you yourself are doing, the clitic comes back. English uses the same verb "feel" for both ("I feel the cold" vs. "I feel fine"), so the split into simt ceva and mă simt cumva is a genuine learning point.
Prezent indicativ
Drop -i to get the stem simț-; the clitic stands in front. The ț is present in every form.
| Person | Form |
|---|---|
| eu | mă simt |
| tu | te simți |
| el / ea | se simte |
| noi | ne simțim |
| voi | vă simțiți |
| ei / ele | se simt |
Mă simt mult mai bine azi, mulțumesc.
I feel much better today, thank you.
Cum te simți după operație?
How do you feel after the surgery?
Imperfect
Class IV imperfect: stem simț- plus -eam. Clitic in front.
| Person | Form |
|---|---|
| eu | mă simțeam |
| tu | te simțeai |
| el / ea | se simțea |
| noi | ne simțeam |
| voi | vă simțeați |
| ei / ele | se simțeau |
La petrecere mă simțeam puțin stingher, nu cunoșteam pe nimeni.
At the party I felt a bit out of place, I didn't know anyone.
Perfect compus
The clitic fuses with the auxiliary: mă + am → m-am, te + ai → te-ai, se + a → s-a. The participle is simțit.
| Person | Form |
|---|---|
| eu | m-am simțit |
| tu | te-ai simțit |
| el / ea | s-a simțit |
| noi | ne-am simțit |
| voi | v-ați simțit |
| ei / ele | s-au simțit |
M-am simțit prost că am uitat de ziua ei.
I felt bad that I forgot her birthday.
Mai-mult-ca-perfectul (pluperfect)
The synthetic pluperfect, on the stem simțise-; clitic in front.
| Person | Form |
|---|---|
| eu | mă simțisem |
| tu | te simțiseși |
| el / ea | se simțise |
| noi | ne simțiserăm |
| voi | vă simțiserăți |
| ei / ele | se simțiseră |
Nu mai mâncase nimic toată ziua și se simțise rău.
He hadn't eaten anything all day and had felt unwell.
Viitor (future)
Formal voi + infinitive and colloquial o să + conjunctiv.
| Person | voi-future (formal) | o să-future (informal) |
|---|---|---|
| eu | mă voi simți | o să mă simt |
| tu | te vei simți | o să te simți |
| el / ea | se va simți | o să se simtă |
| noi | ne vom simți | o să ne simțim |
| voi | vă veți simți | o să vă simțiți |
| ei / ele | se vor simți | o să se simtă |
După o vacanță bună, o să te simți alt om.
After a good holiday, you'll feel like a new person.
Conjunctiv prezent
Identical to the indicative except in the 3rd person, where the ending becomes (să) se simtă.
| Person | Form |
|---|---|
| eu | să mă simt |
| tu | să te simți |
| el / ea | să se simtă |
| noi | să ne simțim |
| voi | să vă simțiți |
| ei / ele | să se simtă |
Vreau să te simți ca acasă aici.
I want you to feel at home here.
Condițional prezent
The conditional auxiliary (aș, ai, ar, am, ați, ar) plus the short infinitive simți. The clitic fuses with the auxiliary: m-aș, te-ai, s-ar.
| Person | Form |
|---|---|
| eu | m-aș simți |
| tu | te-ai simți |
| el / ea | s-ar simți |
| noi | ne-am simți |
| voi | v-ați simți |
| ei / ele | s-ar simți |
M-aș simți vinovat dacă nu te-aș ajuta.
I'd feel guilty if I didn't help you.
Imperativ
The imperative of a se simți is rare — you don't often command someone how to feel — but it exists, mostly in the fixed encouragement simte-te bine! ("enjoy yourself!"). Affirmative glues the clitic on; negative puts it in front of the infinitive.
| Type | Singular (tu) | Plural (voi) |
|---|---|---|
| Affirmative | simte-te! (rare) | simțiți-vă! |
| Negative | nu te simți! | nu vă simțiți! |
Simte-te bine la petrecere!
Have a good time at the party!
Forme nepersonale (non-finite forms)
The gerund attaches the clitic with a linking -u-: simțindu-mă.
| Form | Romanian |
|---|---|
| Infinitiv | (a se) simți |
| Gerunziu (+ clitic) | simțindu-mă, simțindu-te, simțindu-se |
| Participiu | simțit |
| Supin | de simțit |
Usage
The core sense — describing your own state, with an adverb or adjective:
Mă simt bine, nu-ți face griji.
I feel fine, don't worry.
Nu mă simt bine azi, cred că am răcit.
I don't feel well today, I think I've caught a cold.
Se simte singur de când s-a mutat în alt oraș.
He's felt lonely ever since he moved to another city.
The fixed expression a se simți acasă ("to feel at home"):
Intră, te rog, simte-te ca acasă.
Come in, please, make yourself at home.
Non-reflexive a simți — sensing something external (no clitic, takes a direct object):
Simt un miros de ars în bucătărie.
I smell something burning in the kitchen.
Simțeam frigul prin haina subțire.
I could feel the cold through the thin coat.
Common Mistakes
❌ Simt bine azi.
Incorrect — without the clitic this needs an object; for your own state use mă simt.
✅ Mă simt bine azi.
I feel well today.
❌ Cum simți?
Incorrect — asking how someone is needs the reflexive clitic: te simți.
✅ Cum te simți?
How do you feel?
❌ Eu am simțit prost ieri.
Incorrect — dropped clitic; the perfect fuses to m-am simțit.
✅ M-am simțit prost ieri.
I felt bad yesterday.
A spelling trap — never use the cedilla:
❌ Mă simţim bine.
Incorrect — wrong letter (cedilla) and wrong person; use the comma-below ț and ne simțim.
✅ Ne simțim bine.
We feel good.
Now practice Romanian
Reading grammar gets you part of the way. The exercises are where it sticks — free, no signup needed.
Start learning Romanian→Related Topics
- a se trezi — to wake upA2 — Full reflexive conjugation of a se trezi (to wake up), a class IV -esc verb with accusative clitics, plus the idiom a se trezi cu (to suddenly find oneself with).
- Accusative Reflexive VerbsA2 — The accusative reflexive clitics mă, te, se, ne, vă, se — true reflexives and the large class of verbs that are reflexive in form only.
- Verbs of Emotion and Reaction (a se bucura, a-i părea rău)B1 — How Romanian splits emotion verbs into reflexive ones (mă bucur, mă supăr, mă tem) and dative-experiencer ones (îmi pare rău, îmi place), and how the complement flips between că (a realized fact) and să (a prospect).
- Class IV Present: Plain -i VerbsA2 — How to conjugate the closed set of common Class IV (-i) verbs that take no -esc infix, including a dormi, a veni, and a simți, with their o → oa diphthongization.
- Positioning Reflexive CliticsB1 — Where the reflexive clitic sits across every tense and mood — pre-verbal, fused into the auxiliary, or hyphenated after the verb — and the fusion rules m-am, te-ai, s-a.